Este iarnă, bine-mi pare...
Sunt răcită. Astăzi nu mai plec, rămân să mă vindec în casa mea, în compania motanului Bubu. Mă gândesc să nu mă las pradă gripei, ci să-mi distrag atenţia împodobind bradul pe linuri de colind, cu o cană de vin fiert aburind alături, în nori cu mireasmă de scorţisoară. Anul acesta este mai diferit, nu este mai trist, doar că mă va solicita mai puţin această perioadă. Imi pare rău că nu avem zăpadă ca odinioară când modelam drumuri cu lopata, când abia aşteptam să construim oameni şi cazemate din omăt. Se mai schimbă vremurile, se mai schimbă oamenii, se mai schimbă şi clima. Colindătorii n-au întârziat să bată la uşi nici în acest 2008 târziu, ba chiar s-au inmulţit – te uiţi pe vizor şi vezi trei căciuli, iar când deschizi, de jos, te mai salută încă două. Cu feţe roşii şi glasuri vesele, te binedispun urându-ţi de bine. Este un început bun şi frumos. Îmi place să dăruiesc, să provoc zâmbete, să aduc bucurie, aşa că mâine imi propun să umplu sacul cu daruri pentru cei dragi şi mai al...