Scrisoare către bărbatul visurilor mele

Deşi nu te cunosc pentru că încă nu ne-am intersectat paşii, iţi scriu aceste râuri de cuvinte ce se împletesc pentru a finaliza un început, cuvinte ce îmi bântuie mintea care nu ţine cont de nici un factor şi te caută prin suflet dezamăgită. Dragul meu, toate acestea pentru a mă recunoaşte atunci când te vei împiedica de vreo problemă existenţială şi vei da peste mine. Mă vei atinge uşor şi-ţi vei cere scuze, dar nu te grăbi pentru că nici prin cap nu-ţi trece peste ce fiinţă suprapământeană ai nimerit. Acum trebuie să recunosc curajos: este şi de bine, este şi de rău. S-ar putea la un moment dat să regreţi, dar NU, NU ar trebui, pentru că nu aşa te doresc eu.

Dacă totuşi nu vrei să aştepţi să te împiedici din senin şi vrei să mă găseşti prin lume, iţi ofer o scurtătură pentru că abia aştept să te cunosc.


Eu sunt adormita peste care vei da, poate într-o dimineaţă în trafic, poate într-un magazin ezoteric, poate la vreo comedie sau, de ce nu, într-o ţară îndepărtată, fermecată de vreo cascadă sau de vreo piramidă. Adormită pe care va trebui să o trezeşti şi să o aduci cu picioarele pe pământ pentru că ea, în visurile ei, aşa îşi doreste. Un espresso sau un sărut ar putea reprezenta două variante :) .


Poţi să mă întâlneşti într-o librarie sau bibliotecă pentru că îmi place aroma împraştiată de copacul ce s-a transformat în carte, dar să te uiţi cu atenţie! Mă vei recunoaşte doar după felul în care îmi voi trece mâna prin păr, transformându-l în inele spiralate atunci când întorc pagina sau când mă ridic pe vârfuri pentru a încerca să văd ce carţi sunt pe raftul de mai sus. În ultimul caz, mă poţi ajuta şi chiar îmi poţi recomanda ceva ce preferi tu, asta ca să aflu că de fapt iţi plac romanele de dragoste, poliţiste şi cele de aventură.


Dacă te hotărăşti să iţi petreci concediul la munte, mă poţi căuta cu încredere pe marginea unui pârâu, pentru că îmi plac pietrele şi le adun de fiecare dată când văd unele deosebite. Dacă nu dai peste mine acolo, poţi încerca şi la corturile dintr-un camping alăturat pentru că nu mă sfiiesc să dorm în acel loc, din contră, prefer această variantă datorită minunatului susur ce-l fredonează micile valuri din râu.


La mare, seara, peluza este favorita mea. Plimbandu-mă îmbrăcată într-o rochie vaporoasă, eventual roşie, voi admira apusul şi voi face poze pentru că, evident, îmi plac fotografiile. Tu atunci, mă vei întreba dacă nu vreau să mă plimb prin valuri, pentru că nisipul şi apa sunt tocmai bune. Eu te voi insoţi cu drag, dar te avertizez că mă vei ajuta să găsesc şi nişte scoici frumoase pentru a-mi decora masuţa din sufragerie.


Iarna mă vei găsi pe pârtie chinuindu-mă cu snowboarding-ul sau schiatul că de, am hotărât ferm să nu mă las până nu învăţ să zbor cu placa fără să-mi fac vânătăi sau să urmez o pârtie mai periculoasă pentru că ştiu să-mi ţin echilibrul bine pe schiuri. Te poţi oferi să mă înveţi, iar eu voi accepta cu plăcere. De când îmi tot caut un instructor!


Nici într-o bancă să nu te miri dacă mă întâlneşti. Cu o servietă serioasă plină de hârţogăraie, mă vei putea privi cum îmi rezolv problemele financiare . Plătesc facturile şi îmi depun bani în cont. Ştii tu, ăia pentru vacanţa minunată de la Paris la care tot visez şi pentru Aston Martin-ul Vanquish S Ultimate Edition, pe care sper să-l achiziţionez până la prima pensie. Tu o să-mi spui că ai o maşină nu la fel de scumpă dar destul de bună, iar eu o să mă aşez cuminţică în dreapta, asta până când o să ai şi tu nevoie de un şofer.


Acum, dacă o să ai norocul să “prinzi peştele de coadă” şi să mă întâlneşti, ai mare grijă pentru că m-aş putea plictisi foarte repede. Am nevoie constantă de afectiune exprimată prin toate modurile ce-ţi trec prin minte, de siguranţă şi suport moral la nevoie. Dacă te consideri capabil să îmi oferi aceste lucruri, poţi fi convins că vei primi dublu plus ceva dobândă.

Te aştept, dar nu acum. Când plin de vitalitate şi libertate vei alerga desculţ! Abia atunci…